Te-am visat azi noapte, adunai din stele
Raze aurite să mă îmbraci în ele
Și presai sub talpă luna să se întindă
Ca să-mi coși o rochie, ca ea să fiu mândră.
Gânduri împletite în cuvinte dulci
mi-ai prins între plete ca să mă alinți.
Colț de noapte albastră ai tăiat, pe ea
dimineața ai prins-o ca să nu mă ia.
Amândoi în vis, în petale albastre
ne ascundem de mâine, apărați de astre.
În tăcere gustul buzelor fierbinți
Îl sculptai sărut cu el să mă alinți.
Mirosind a toamnă, trupul îți fremăta
când la tine în brațe inima-mi bătea.
Alungând furtuna dorurilor stinse
îmi puneai iubire peste tâmple plânse.
Peste așternutul visului ai pus
flori ce în rugină timpul le-a închis.
Însă nopții albe îmbrăcată în vis
nu-i păsa că-n noi ani prea mulți s-au scurs.
Tu m-ai prins în brațe și îndoieli în stele,
le-ai gonit pe toate ca să uit de ele
și pe pielea toamnei desenând silabe,
tu i-ai scris iubirii în noapte serenade.
Legănând albastră ramura de lună,
sărutându-mi trupul tu mi-ai prins de mână
un buchet de stele. Peste părul meu
ai prins în agrafă visul și cu greu
mă ridic din perne adorată fiind.
Norii îmi iau locul. Alungate în vânt
picături de vorbe mai rămân ca fum
ce în șoapte calde despre tine îmi spun.
În căldura minții rămân încuiată
ca la tine în brațe să mai stau o dată
și-n sărut fierbinte, mai apoi de tine
mă despart și aștept noaptea iar, iubire!
17.01.2019
vezi mai multe poezii de: ileana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.