Cu lacrimi te chem azi pe tine,
Să vezi uneori cât mi-i de greu,
Furtuna, vânturi reci trec prin mine,
Tu ești ajutorul meu mereu.
Vin-o te-aștept lângă mine,
Lacrimile să-mi ștergi, rănile să-mi legi,
Îndură-te și vină iară mâine,
Alungă supărarea, gândul bun s-alegi.
Ai grijă de bolnavii ce te cheamă,
Dă din balsamul sufletului divin,
Dă din ochii tăi vedere cât un ghem,
Să vadă toți lumina sufletului senin.
Privește părinții care strigă,
Că vor uneori să-i asculți,
Ajută-i, intră mai des în a lor casă,
Că uneori salvare tu aduci.
Știu, erai săritor la nevoie,
E mama ta vin-o și nu pleca,
Iar când pleci ia cu tine treabă
Și vin-o din nou la masa ta.
vezi mai multe poezii de: Eugenia Calancea
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.