Pentru cei care-şi plătesc taxele -Ted Sheridan
Inutilitatea de a merge oriunde ar trebui să ducă
La o concluzie contrară învârtitului în jurul cozii.
Am plecat spre nicăieri de ceva timp.
Căile alese, ca autostrăzile interstatale, sunt supra-aglomerate,
Toate spaţiile goale sunt pline de promisiuni şi de amabilităţi vesele,
Cu simboluri mincinoase controlând
Fiecare curbă de-a lungul drumului.
Furnizorii adevărului şi prădătorii justiţiei se ascund
În spatele paravanelor din beton şi a lizierelor,
Împlinind citatele vieţii noastre scurte, dar iuţi,
Taxându-ne pentru exces de viteză şi abandonând
Departamentului de Resurse Umane moralitatea convingerilor.
Mergând spre nicăieri …odinioară, în tinereţe, am avut viziunea
Părţii indolente a vârstei de patruzeci de ani …
Iar mai la distanţă, derulându-se-n mare viteză,
Vârsta de şaptezeci de ani,
Asemeni unor apartamente de pensionari şi cărucioare de golf.
De-a lungul drumului
Am condus maşini rapide şi femei fierbinţi . . .
Am mers cu ele atât de departe cât am putut. . .
Nenorocoasele adevăruri ale tinereţii mele
Se uită la mine prin oglinda retrovizoare-a ochilor mei –
Este o inutilitate în a merge oriunde,
Pentru că niciodată n-am dorit să ajung bătrân.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Ted Sheridan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.