Timpul rămas
Păsări cu aripi deschise,
par gânduri spre cer, călătoare
dar, unele zboară spre soare,
lăsându-se cuprinse de vânt,
de parcă-au rostit jurământ,
doar razei ce-n zori strălucise.
Din noi zboară gândul născut.
Doar el se îndreaptă hoinar,
cu aripi de galben canar,
spre timpuri tăcute, atras,
de clipe din timpul rămas,
promise cu toate, tribut.
vezi mai multe poezii de: sorina
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc Nicu! Comentariul tău mi-a făcut o surpriză extraordinară! Odată, cineva mi-a spus aşa: "lângă un poet adevărat vei învăţa şi tu să scrii poezie". Atunci am crezut că mă complimentează, însă...încet-încet am prins drag de ceea ce fac şi mă transform şi eu, odată cu poezioarele mele. Inspiraţie multă şi ţie!
sorina (autor)
duminică, 29 martie 2020