Toamna mult prea timpurie
De ce te-ascunzi într-un costum pios de doamnă
Cănd înlăuntru-un clocot viu tu ești
De ce te-așezi cuminte -n parc în zilele de toamnă
Cănd vară-n înfierbăntată în suflet iți dorești
Ori te găndești cumva poate că anii ,
Ce iți îngroașă fără milă roba
S-au dus prea repede chiar de ai pus strădanii
Așa că bate timpul ! Schimbă-ți garderoba !
Și dă nimic pe haine , traiește cum găndești !
Și nu uita să răzi , zămbește ,căntă-ntruna
Trăiește tare clipa și bucură-te hai
Nu ține cont ca viața c- aleargă ca nebuna
Lăsăndu-ți tinerețea în lunile de Mai
E toamnă , da , te uiți atent înspre oglindă
Și chiar nu recunoști femeia ce- o zăresti
Un fir de păr de-argint , pui mănă să-l atingă
E măna ta , nu-i alta și simți ca-o sa orbești
Unde-a plecat atunci copila ce-ntr-o vară
Și-a mpreunat destinul cu un el
Vai ce tărziu e-afar , se lasă seara
In viața ta și-a lui și-a tuturor , la fel !
vezi mai multe poezii de: Cristian del Nor
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.