Torid afară...și nu- i prima oară,
Pe cerul alb nu e măcar o cioară
Să facă umbră prafului- pământ,
Mustim în zeama fără de cuvânt.
Uscata iarbă, moartă de vreo lună
Se udă doar de vine vreo furtună,
Închise geamuri mai sticlesc în soare
În după- amiezi tânjind după răcoare.
Betoane- nfierbântate ard papucii
Copiilor ce au uitat de mucii
Ce i- au lăsat în iarnă pe zăpadă...
Acum se- ascund de- nfierbântata stradă!
Nici babele nici moșii nu văd ziua,
La zece noaptea ies să joace "piua"
Căci casele- s cuptoare unde trupuri
Ajung țigări arse până la mucuri.
Doar cei adulți mai sunt eroi în vara
Ce arde plaja mării cu chitara
Și-n zeama proprie mai au curajul
Să se iubească, udând peisajul!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.