Vântul mi-a ciufulit toți merii din grădină.
I-a scărpinat grăbit sub subsuori.
Au râs cu gura pân’ la rădăcină,
Că nu le-a mai păsat deloc de flori.
Când vântul le aduce câte-o ploaie
Să le mai spele pletele prea verzi,
Ei iarăși râd sub scoarța prea bălaie,
Că vin și melcii repezi prin livezi.
Iar dacă iarna le albește ramul
Și vântul suflă cu sfială puful,
Copacii mei inaugurează anul
De când tot râd cu gerul și zăduful.
vezi mai multe poezii de: Elyana
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.