Călătorind pribegi pin anotimpuri
Deodată ne-am trezit în toiul verii,
Clepsidra risipește încinsele nisipuri
Spre ceasurile reci ale-nserării.
Săgeți de fericire din zorii dimineții
Mistuiesc focuri în inimile noastre,
Și-asemeni unui val din marea vieții
Ne-mprăștiem în picături albastre.
Și alergăm desculți să privim răsăritul,
S-aprindem cu el vise care nasc iubire,
Visăm la malul mării căutând infinitul,
În drumul nostru către nemurire.
Zidim castele de visuri în soare
Și plantăm flori de gânduri în grădină,
Ne este fiecare clipă sărbătoare
Și calea inundată de lumină.
Când trece vara din calendarul vieții,
Ne îndreptăm busola spre apus,
De-ar fi negociabili anii tinereții!...
Aș mai negocia o vară-n sens opus.
vezi mai multe poezii de: Stefania Petrov
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.