Crizantema, floare rară,
cu petale diafane,
a-nflorit. Și floarea toată
și-a-mbrăcat-o cu volane.
Stă în rond și nu-i e teamă
chiar de-al toamnei carnaval.
Cum e alba ca zăpada,
parcă s-a gătit de bal.
Dar văzând-o așa frumoasă
și-mbrăcată ca o stea,
vântul a venit, a luat-o
și-a pornit în dans cu ea.
Și dansează acum, dansează,
vântu-o ține-n braț de stei,
pomii azvârle cu confete,
frunze galbene de tei...
vezi mai multe poezii de: Virgil Carianopol