Răgaz
W.H.Davies, 1871 –1940
Ce-i viaţa, dacă–între cristelniţă şi ţintirim,
Nu avem timp să stăm şi să privim?
N-avem timp o oră sub ramurile verzi
Să stăm privind lipsiţi de griji - ca vaca din cirezi.
N-avem timp să vedem când trecem prin păduri
Cum veveriţe-ascund alunele sub muri.
Nu-avem timp să vedem ziua, trecând pe lângă ele,
Râuri pline de scântei, ca nopţile de stele.
N-avem timp să-napoiem surâsul dimineţii,
Şi să privim coapsele şi dansul Frumuseţii.
N-avem timp să aşteptam, privind a buzelor dulceaţă,
Cum se-ntinde surâsul pornit din ochi pe-ntreaga faţă.
Ce fel de viaţă-între cristelniţă şi ţintirim
Ducem noi – care n-avem timp să stăm şi să privim?
Trad. Petru Dimofte.
vezi mai multe poezii de: William Henry Davies