Zidește-mă....
Zidește-mă, sunt doar nisip novice
La malul timpului spălat de infinite
Minuni cerești ce nu-s descoperite,
Și nici gustate nu-s de guri ferice.
Zidește-mă, și fă din mine jumătate
Din taina ce o vrei închisă-n doi,
Și râzi la plânsul lacrimii din noi
Dintr-un înalt de schele suspendate.
Acolo, aruncând în ape tina
Fă un cupaj din luturi prohibite,
Amestecă melancolii cu ploi topite,
Și fă-le zid ca să-mi agăţ tulpina.
Din marea zbuciumată, apatridă
Adu-mi liant iubirea-nveșmântată
În alb ciment de spume, și-nc-o dată
Zidi-o-vei în șoapta-mi din firidă.
Iar șoapta prinsă-n temelii etere
Zidește-o printre glasuri și suspine,
Să vindece ruini, de falii pline
De gropi târzii, prin inimi austere.
Din bătălii ce-au îmblânzit pietroaie
Adună praf suprem de fericire,
Și cu mistria dorului dă știre
Că sunt mortarul ce zidește ploaie.
Din ploaie și din marmure de gânduri
Durează-mi paradis, când am să zbor
Să trec prin el purtat de Creator,
Și eu, o să-ţi zidesc un Rai din cânturi.
Alintă-mă în bazilici îmbălsămate
De jertfa postmodernă a zidirii,
Aprinde-mi foc în turnul mântuirii
Și du-mă în păcat, din castitate.
Cu-argile vălurite, de-nmuiat tăria
Ca vinul cela vechi, cu gust de aur
Zidește-mă și o să-ţi fiu tezaur
De mi-ai zidi iubiri cu veșnicia...
Marian Puscasiu
Iunie 2015
vezi mai multe poezii de: MarianP
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Mulţumesc tare mult, Victor!
MarianP (autor)
sâmbătă, 01 august 2015
O lectura deosebita. Ai talent mult si ma bucura poeziile tale!
Victor
sâmbătă, 01 august 2015
Vă mulţumesc pentru deosebitele cuvinte, Mirela, blacks, CTN, Alexe Victor, încântat sâ împărtășesc cu această minunată comunitate.
”Infinite” în text, este morfologic adjectiv pentru că l-am legat de substantivul ”minuni”, adică ”infinite minuni”, sau ”minuni infinite”, dar construcţia poetică, permite așezarea adjectivului înaintea substantivului, și în acest caz are functia sintactica de atribut adjectival.Dacă aș fi uzitat forma de plural a substantivului ”infinituri”, atunci ar fi trebuit să scriu ”infinituri minunate”, caz în care ”minunate” este adjectiv.Legat de aritmia versurilor respective, da, este o mică sincopă, o mică pauză, dar în total constructie nu am considerat ca ”scrâșnește” așa vizibil.Oricum, mulţumesc pentru observaţia constructivă, am să ţin cont pe viitor.La finalul poemelor ”cântăresc” acustico-vestibular ca să zic așa, poezia în toata armonia ei, ca fiecare dintre noi, dealtfel.
Cu deosebită consideraţie.
MarianP (autor)
sâmbătă, 01 august 2015
Foarte frumoasă și plină de sensibilitate.
mirimirela
vineri, 31 iulie 2015
o poezie plina de metafore, pentru care va felicit; atentie pluralul la "infinit" pentru forma de substantiv este "infinituri"; "infinite" este pluralul adjectivului feminin; atentie la prozodie: de exemplu, primul vers de la ultima strofa are alt ritm fata de primul vers al strofei anterioare;
blacks
vineri, 31 iulie 2015
Frumoasă zidire!
CTN
vineri, 31 iulie 2015
Placute versurile tale, pline de imaginatie.
Alexe Victor
vineri, 31 iulie 2015