Gândești că-n veci îți va fi haina nouă
Și farmecul rămâne al tău,dar știi
Că frumusețea trece,și-o să-ți plouă
În suflet – falsă-i haina ce o ții.
Că însăși Afrodita te-a atins,gândești
Când zeci de-admiratori te-ating
Dar să nu uiți,și corpurile cerești
Sunt la final doar roci care se sting
Gândești că n-ai cusururi,dar ascultă
Și trandafirii-au spini;noblețea
E tot ce face viața mai plăcută
Când de la tine pleacă frumusețea
De n-ai să dai doar ce-i frumos,prezic
Că o să vină vremea să nu ai nimic
vezi mai multe poezii de: Gustavo El