Sunt un cavaler cu sabie și scut,
Am venit ca să te apăr, nu să discut.
Sabia mea a trecut prin foc și pară
Și sunt pregătit să fac asta a mia oară.
Tot ce am de preț pe lume e onoarea,
Dar în ultima vreme îmi pierd candoarea.
Îmi petrec zilele ucigând
Și nopțile urlând.
Mă simt ca un tablou vernisat,
Am fost fabricat și finisat.
Nu cunosc antecedentul,
De-asta caut tratamentul.
Dar sunt doar un pacient,
Habar n-am de vreun medicament.
Sunt prins între jurământ și chin,
La orice ordin mă simt străin.
Poate sunt cavaler, poate doar om,
Nu mai suport acest slalom.
Și totuși, în adâncul meu trăiesc
Un vis: că într-o zi iubesc,
Nu sabia, nici scutul greu,
Ci liniștea din sufletul meu.
vezi mai multe poezii de: oli4072
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.