Unele dimineți vin cu roua gândurilor trecute
Și ne arată ceasul naturii, ce nu ține cont,
Decât prin fractalii mugurilor pe tăcute.
Păsări îi salută, chemându-i spre orizont.
Mandale și flori cu Phi în formă,
Matematică și structură ca o uniformă
Și toate se unesc pentru reala reformă.
Geometrii vibrează unite pe o platformă.
De ce ne mai ferim, când sufletul are grație?!
Inima transpiră trăiri cu unde de înaltă vibrație,
Dar ne ascundem după oglinzi cu urlete mute,
Să așteptăm până ce totul are să se transmute.