Generatii framantate
1 Multi dintre noi au plecat
Si casuta si-au lasat,
Puii lor ce abia cresteau,
Cresteau si se intrebau:
2 -Unde e oare maica mea?
Aicea de ce nu e ea?
Durerile sa ni le aline
Cand ne e rau ,cind ne e bine.
3 Poate ca si noi greseam
Ca pe ai nostri pui lasam
In grija cui? a bunicilor
De nu si a vecinilor.
4 Dar daca noi nu plecam
Nimica nu realizam.
Daca pot spune ,realizare
Cumpana dintre hotare.
5 -Cum oare veti intelege?
Cine visul sa il dezlege
Al micutilor lasati
Lasati spun ,nu abandonati.
6 Nevoie au ei cind cresc
Cand acesti pui se maresc
De mama ce au avut
Sa le vorbeasca mai mult.
7 Pe mama de nu ai auzit
Nu te vei simti implinit.
Cind cresteai ,te leganai
La maicuta ta gandeai.
8 Dar tu ,copilut micut
Cind cresteai ,apoi in leganut,
Nu-ti puteai imagina
Ca tot mama te crestea.
9 Ca mereu ea ti a trimis
Tot ,chiar tot ,nimic de zis.
Numai ca nu ati inteles
Ca nu e usor in Univers.
10 Cand serviciu nu aveau
Fabricile se inchideau
Parintii au incercat
Si-n alte tari au plecat.
11 Putini in strainatate
Au purtat copii si poate
Ca nu le a fost usor
Acolo nu aveau casa lor.
12 Acei copii nu au simtit
Lipsa parintilor ,negresit.
Dar lumea e diversitate
Nu cum citesti intr o carte.
13 Generatii framintate
Par cu nimic ajutate,
Ce acuma se gindesc
---Am gresit?oare gresesc?
Cui oare sa ma caiesc??
Ce acuma se gandesc ...
vezi mai multe poezii de: Elena.Bacrau
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.