Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: LXXVIII

Trăiesc flămând

Trăiesc flămând, trăiesc o bucurie,
Frumoasă ca un crin din Paradis,

Umbre

La geamul tău
De stele presărat,

Pe cerul translucid se-arată
Un soare nou la care poți privi,
Când lumea s-a trezit mirată
Că adevărul s-ar putea ivi.

Prinţesa nopţii

Fericele, torent năvalnic mă inundă,
Exuberanța în visuri mă afundă,

Când simţi că norii vin spre tine
Şi forfota din juru-ţi te apasă,
Opreşte-te,priveşte-adânc în Tine,
Trimite-ţi gândul spre ,,Acasă’’...

Mereu tineri-
Un lan de flăcări ne-nconjoară jocul,
Iar noi,
În glas de tobe și culori,

/nefăţuit?/
Nor peste nor
or
început să ningă

Să iei aminte şi să cugeţi, la tot ce te-nconjoară,
Ascultă vântul cum suspină, în crengi de primăvară,
Priveşte florile din luncă şi bobul ce-ncolţeşte,
Te uită pe-ndelete prieten, la tot ce nu vorbeşte.

O, tu, fiinţă eternă
Ce te regăsesc în mine mereu
Nu mi-ar trebui nici măcar o lanternă
Căci eşti, pe-ntuneric, te văd din antreu...

Cum nu știi care-i întrebarea zilei Păi
unde-s poemele politice de altădată
Măi să fie pui de țăran cu pretenții de
boier sadea Oare într-adevăr lupta de

Sunt jumătate om bun, jumătate un nebun.
Voi fi bufon!?
Sunt jumătate de-un fel, jumătate cam tembel.
Voi fi afon!?

Suntem bătrâni, iubirea mea senină,
Prinşi într-o horă ciuleandră nebună,
Cântec amar în fir de mătrăgună
Ielele râd pe gene de lumină.

Cu un poem greu prins la brâu,
ca şi cu o piatră de râu,
într-o seară târzie, liniştită,
precum umbra unui vultur în zbor

Generatii framantate

Never,
In my life,
Have i heard,
An enthralling voice such as hers…

Trăieşte!

Când gânduri te-apasă şi răni sunt deschise
Şi tot ce credeai că-s trăiri sunt doar vise,

Purtam un pantalon pînă aproape de genunchi.
Cu o mînă în buzunar, în alta ţinînd un măr din care muşcam,
mai dînd cu piciorul unei pietre, mai repezindu-mi părul

Mai rămâi un pic tu floricică de Mai –
Nici prea frig și nici prea cald
Preferat de flori de Mai
Anotimpule mai stai! Anotimpule mai stai!