În vreme ce ridici velele pentru Itaca,
Speră să ai parte de un voiaj lung,
plin de aventuri şi de descoperiri.
Iar de Lestrygoni, de Ciclopi,
Iubesc biserica: prapurii ei,
vasele ei de argint şi sfeşnicele,
luminile, icoanele, amvonul.
O rugăciune la intrarea în casa mea
Domnul a promis binecuvântare acestui oraş, acestei case
Şi urmaşiilor mei, dacă toate lucrurile rămân nepângărite;
Nu ştiu ce-ar putea fi,
dar când o fată începe să-mi placă
foarte mult
nu mai am încredere în mine.
Doar pentru că
oamenii îţi iubesc mintea,
nu înseamnă că
trebuie să-ţi aibă,
Dragostea nu-i cel mai potrivit lucru pentru a-ţi trata un prieten.
N-aş dori să ţi se întâmple aşa ceva.
N-aş vrea să te văd cu ochii pierduţi
într-o zi ploioasă, în căutarea imposibilă
Ȋntinsele prerii au garduri electrice;
Bovinele bătrâne ştiu că nu trebuie să se răzleţească,
Dar juncanii simt că parfumul apei pure
Nu trebuie căutat aici, ci în altă parte. Dincolo de sârme.
Cu obrajii fardați, are-un enorm avantaj orice fată,
În ceea ce mă privește, față de oricare alta, nefardată.
Între acum şi acum,
între eu sunt şi tu eşti,
cuvântul pod.
Nu-i niciun
Suflet printre copaci
Şi eu
Nu ştiu încotro am plecat.