Se scutură de frunze, floarea,
Petalele, şi ele-apoi..
Pe drumuri, calcă înserarea
Cu paşii ei străini şi goi..
Ne-aduce iarăşi toamna vieţii
Covor de frunze.. străluciri..
Dar ştim că-n zorii Dimineţii
Purta-vom cerul în priviri.
O viaţă ni s-a dat ştim bine
Că-i doar un abur..doar atat....
Cum ţi-o trăieşti? Tu ştii creştine:
Legat de cer.. sau de pământ?
21.09.2017
vezi mai multe poezii de: danab
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Frumos!
Agafia
luni, 25 septembrie 2017
Poate plutind cu gânduri bune
Creștinul aripi poate a-și pune
Si-ncet picioarele se-nalță
De la pământ, și-așa incalță
Iubirea pentru cer și El,
Găsind curaj, depunând zel
În toate zilele din viață
De a-și pune mir pe față!
Ina M.
sâmbătă, 23 septembrie 2017