Ne petrecem ca frunza de frig lovită;
Fost-am din muguri
Și floare și lăstari.
Pe aleea întomnată
Mama natură ne vrea
Și lespede și principi și zlătari.
Prescrisă este către pământ alunecarea
În jgheabul rece
Și îmbârligat de vânt.
Norii gri-și slăvesc încununarea,
În timp ce muntele și marea
Se-nghesuie la târg.
Se îmbulzesc în sania trasă de reni
Sfinții,ciocnind pahare
Umplute cu rachie.
Îmbătrânesc cohorte de mireni
Și se petrec ca frunza.
Doar o data vie.
Gelu Radulescu,Ottawa
vezi mai multe poezii de: GeluOttawa
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.