Strănută păpădia
Și zboară pălăria
Una și iară una...
Se-mprăștie cununa
De raze de lumină
Ce-au fost strânse-mpreună
În aura pufoasă
Ce-a fost odată casă.
Strănută păpădia...
Pe umeri saltă ia
În hora-n care vântul
Ne-a desprins de pământul
Ce e tot mai departe,
De care-am fost legate.
E puf de păpădie
Pe fața albei ie,
Pe-aripi de vânt de vară
Lumina ne-nconjoară,
Am păpădie-n gând,
Strănut și zbor râzând!
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
: )) Mulțumesc Mihai!
Ina M. (autor)
duminică, 27 septembrie 2015
Mi-a placut mult poezia ta Carmen.
Mihai_Manolescu
duminică, 27 septembrie 2015
: }} Mulțumesc Andrei! Așa încerc să fiu, .o optimistă!
Ina M. (autor)
vineri, 25 septembrie 2015
Cata vreme vei putea sa zbori , inseamna ca esti libera iar daca mai esti si optimista , viata nu poate fi decat frumoasa.
stomff
vineri, 25 septembrie 2015
Cata vreme vei putea sa zbori , inseamna ca esti libera iar daca mai esti si optimista , viata nu poate fi decat frumoasa.
stomff
vineri, 25 septembrie 2015
:)) Mulțumesc Mirela!
Ina M. (autor)
vineri, 25 septembrie 2015
:)
Foarte mult mi a plăcut finalul ! Optimismul tău
mirimirela
vineri, 25 septembrie 2015