Un pescăruș are pe aripi tabloul
Cerului cu fâșii de vânt
Și nori măslinii.
Îl leagănă când într-o parte,
Când într-alta,
Fără să își piardă echilibrul.
În țipătul lui asurzitor,
Spune cu îndrăzneală:
"Veniți să vedeți Lumina,
Nu vă lăsați rătăciți în Necunoscut".
vezi mai multe poezii de: Silvia Filip
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.