– Iubito, lasă să adie vântul
în cercuri tot mai mici!
Și dacă vei simți cum te-ncovoaie…
Să nu te sperii însă,
altfel te vei rupe,
(va fi un vânt călduț
și mult prea blând)
permite-i doar, ușor, să te îndoaie!
E numai un vârtej
ce-ncearcă a te smulge
din locul ce-a simțit
că nu-ți mai place,
e-un simplu vânt ce te-nțelege
atuncea când te-ndoi,
se teme dar nu renunță,
căci știe bine
locul tău și-al lui e-n nori.
– Ce vânt prostuț!
(Spui tu descurajându-l)
Cum poți să crezi
că-s într-atâta de naivă,
s-accept că va veni o zi
când tu vei deveni taifun?
Tu chiar nu bănuiești
că îmi amintești
de fostul meu "vânt bun"?
Atunci, durerea care sfâșie
pătrunde într-un vântișor sleit
și-l ridică spre înalturi triste
de propriile-i lacrimi însoțit.
vezi mai multe poezii de: florianruse
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Bine ai venit şi eu te-am găsit.
Succes îţi doresc şi vin... te citesc.
Mulţumesc.
pavalachepaul
sâmbătă, 10 octombrie 2015
Bun venit si de la mine! Frumos si promitator.
andreionthepoetry
sâmbătă, 10 octombrie 2015
frumoase versuri..
si bine ai venit pe site..
danab
vineri, 09 octombrie 2015
Imi place si astept ceva mai mult si mai bun. Talentul exista.
stomff
vineri, 09 octombrie 2015
Bun venit FLorin. Inspiratie si har iti doresc!
oana
vineri, 09 octombrie 2015
Iti urez si eu bine ai venit.
Asteptam cu drag si alte creatii.
mirela
vineri, 09 octombrie 2015
Bine ai venit! Frumoasa si interesanta poezie.
petrica_c
vineri, 09 octombrie 2015