Aud strigăte de luptă, nu văd vreun războinic.
Mă ridic din pat să caut, dar e zadarnic.
Încerc să îmi dau seama ce s-a întâmplat,
Timpul trece repede, uit pe unde am umblat.
Pe luciul nopții s-a lăsat un dor fără putere,
Și-n ochii lunii curg adânc suspine și mistere.
Un licăr stins se-ascunde lin în umbra unui gând,
Ca o uitare ce se-ntoarce în vise alergând.
Dragă Kitty parcă mi-aș reciti jurnalul
impresiile de deja vu se succed cu repeziciunea amintirilor
fiecare însă având o altă savoare stilistică
despre trimitirile la politica de azi nici nu mai vorbesc
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.