De-aș visa un vis, iubite,
Tu ai fi un rege-n mare
Eu aș fi o floare
Înotând în ape cernite.
Prima ninsoare, un regat de nea. O zăpadă tânără.
Fulgii, prietenii mei,
Hexagonale palate de gheață,
Luceau când până și țurțurii proiectau
Se poate țese oricum
Mi-a spus un pictor:
În mătase, în pânză, în brocart,
Cu vopseluri radioase, ori cu fantastice
Dacă
ți-ai lua aripi
Și ai zbura spre lumi de aștri
Pământul s-ar topi
În seara aceasta-i lumină,
Lumină lină
Ieslea adăpostește un Prunc
Cu fața radioasă, frumoasă,
Cânt duios murmură lin
De pe buzele Mariei.
Poartă-n sine semn divin,
Chiar în inima grădinii.